Ce înseamnă iubirea? Iubirea presupune înțelegere. Să te simți singur este un păcat din care se poate hrăni orice om. Există pe pământ o singură fată pe care o vei iubi cu adevărat. Lacrimile îți pot umple chipul stins de suferință. Dacă ea va pleca, va adormi de fapt în patul din camera ei. Şi cadourile acestea...banii dați pe ele nu vor însemna nimic...au egalizat cu neantul.
Şi când îți va explica de ce imposibilul se strecoară într-o iubire ce a putut exista odată, îți va spune de ce te respinge cu vehemență, de ce nu poate iubi, de ce nu poate visa la voi doi. Adevărul este că între tine şi ea s-a creat ceva ca picătura de brumă pe un fir de iarbă sau poate de curcubeu. Acum te simți, dincolo de cuvinte, singur şi pãrăsit. Gustul lacrimilor imaginează un alt fel de iubire.
Ştiu că cine îmi va citi rândurile pe care le scriu învăluit în sentimente, trăiri şi emoții, nu va plânge fiindcă vor fi doar nişte gânduri pestrițe. Odată îmi spunea cineva că nu viața e complicată, ci că noi o complicăm prin sentimentele noastre. Vrei să îi dai dreptate, dar nu vrei să recunoşti asta. Iubirea cere suferință sau poate un festin de durere şi lacrimi. Iubirea este puternică şi singur nu o poți cunoaşte.
Te numeşti DORINȚĂ. Singur, în nopți pline de tăceri sclipitoare şi vers, te dezvălui. Îți lipseşte îmbrățişarea ei caldă, chipul ei atât de firav alcătuit din cioburile viselor tale, risipite pe boltă. Soarele nu te mai încălzeşte, ochii nu ți se închid, pentru că privesc înlăuntrul tău. Ea e o dimensiune unde nicicând nu vei ajunge singur. Dar poate cu aripile şi curajul lui Icar.
Între timp, a venit din nou dimineața...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu