Fii propriul tău Dumnezeu!

Distanța de la noi şi până la Dumnezeu nu e atât de mare. Avem multe modalitāți la dispoziţie să-L chemăm. Prin cuvintele unei rugăciuni, spuse aşa cum trebuie, El ajunge printre noi. Doar că, uneori, este bine să fii propriul tău Dumnezeu. Se spune că regulile sunt făcute pentru a fi încălcate, că regulile Sfintei Scripturi sunt prea învechite pentru timpul nostru. Într-un fel, poate aşa e. Dar e bine totuşi să ne facem şi noi propriul Decalog. Un act cu noi înşine, în armonie cu acele cuvinte din Scripturi, în conformitate cu dorințele noastre. Dumnezeu nu stă după noi cu paru' ca să ne pedepsească atunci când greşim. El nu există pentru a ne pedepsi, El există pentru a ne îndrepta. Şi acum ne putem întreba: să ne îndrepte de la ce anume? Dar dacă ceea ce i se pare Lui corect, este pentru noi incorect, ce facem în acest caz? De aceea este bine să ne cunoaştem, că nu degeaba gânditorii antici dădeau acest îndemn cu aproape 2000 de ani înainte. Astfel, ce ni se pare nouă corect, să fie corect şi punct. Dar aici, lucrurile nu sunt înțelese bine: nu e vorba de teamă la propriu de Dumnezeu, ca şi cum se teme dracu' de tămâie...ci mai mult o ascultare față de El. Dumnezeu le-a dat cuplului adamic, şansa să stăpânească. Oare de ce i-a oferit acestuia, această treabă măreață? Pentru faptul că omul trebuia să se ghideze pe el însuşi, dar să fie ghid şi pentru toate făpturile pământului. Omul trebuie să interpreteze lumea, în concordanță cu principiile divine, dar ele să nu devină o obsesie spre o singură alegere.